Ati citit cu atentie alineatul 3 al acestui prim si definitoriu articol al CONSTITUTIEI ???
Cititi-l inca o data, respectuos va rog...
"IDEALURILE REVOLUTIEI DIN 1989"...
in fotografia de mai sus cuvantul meu de la ccr si scris de mana ideile replicii pregatite pentru visinii...
=-=-=
R+Ri de la CCR
HABEMUS POPULARIS REGIMINIS ?
Preambul...
*citate extrase din cartea CONSTITUȚIA ROMÂNIEI Documente Vol. IV (editura Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989) http://irrd.ro/wp-content/uploads/2015/09/Constitutia-4.pdf
“Eu, ceea ce cer Constituantei este să mediteze la faptul că, acceptînd instituţia Curţii Constituţionale, nu facem nimic altceva decît să ne alegem cu a patra putere în stat de nimeni controlată.”
(dl. Mihai Zaharia Ruva pag.98)
“Domnule președinte, Onorată Constituantă,
Eu vreau să vă rog să meditaţi cu atenţie la argumentele care vi se aduc. Cred că este necesar să precizez că în Franţa controlul constituţional se face de către Consiliul Constituţional numai pînă la elaborarea legii. Deci, informaţia pe care aţi primit-o de la domnul deputat Enache este inexactă. Dar eu nu continui cu argumentele. Eu rog comisia să vă răspundă dumneavoastră, nu mie, la o singură interogaţie. E o singură întrebare.
Cine controlează Curtea Constituţională? Şi dacă nu vor fi capabili să-mi răspundă la această întrebare, atunci întreb pentru a doua oară: dacă ar urma să rămînă un organ necontrolat de ce să nu-1 plasăm ca instanţă specializată în cadrul puterii judecătorești și să nu aducem a patra putere în stat?”
(dl. Mihai Zaharia Ruva pag.102)
“Am fost împotriva acestei instituţii și este normal ca toate celelalte
articole referitoare la această instituţie să fie eliminate, Din această cauză
am cerut de fiecare dată eliminarea articolelor care decurg din acceptarea
acestei instituţii.”
(dl. Adrian Nicoara pag.104)
“Domnilor președinţi, Doamnelor și domnilor,
Articolul 144 se pare că vine să pună „capac” la tot ce s-a spus pînă acum în legătură cu această instituţie. Adică i se dă o putere peste toate celelalte puteri în stat, acestui Consiliu Constituţional, care are capacitatea să dispună în mod absolut în legătură cu o serie întreagă de probleme. Se spune acolo că deciziile lor, ale acestor instituţii, sînt definitive, fără, deci,nici un fel de control. Eu socot că este o exagerare care nu trebuie să figureze
în nici una din legiuirile noastre.”
(dl. Adrian Nicoara pag.108)
“Domnule președinte al Camerei Deputaţilor, Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor,
Am ajuns la unimpas din toate punctele de vedere: și juridic, și numeric. Din discuţiile purtate pînă acum rezultă că există o opoziţie destul de serioasă împotriva acestei instituţii. Nu pentru că este un corp instituţional nou în sistemul juridic și politic românesc. Nu acesta este motivul pentru care există această opoziţie. Dar reluînd formula colegului meu, domnul Gionea, eu cred că nu se poate vorbi, așa cum este redactat articolul 144, de „a patra putere în stat” care să stea liniștită alături de primele trei, ci de „singura putere în
stat”. Are tendinţa, așa cum sînt înșirate atribuţiile acestei Curţi în articolul 144, să tragă la ea absolut toată puterea în stat, să cenzureze Parlamentul chiar. Băgaţi de seamă!
În sistemul vechi, tradiţional, și care și-a dat roadele lui, atribuţiile care sînt fixate acum Curţii Constituţionale erau de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie și de Justiţie.
Veţi spune că este același lucru. Nu este același lucru. În primul rînd, Înalta Curte de Casaţie și de Justiţie nu încununa uneori competenţa și cariera judecînd probleme care depindeau de politic, de Parlament, pe cînd Înalta Curte Constituţională n-are altă meserie decît „să vegheze și să vîneze” asemenea cazuri.
Dacă veţi cerceta istoria augustă a Înaltei Curţi de Justiţie din Statele Unite, acea Curte de Justiţie pe care domnul Iorgovan, cu mine și cu ceilalţi am vizitat-o în luna august, cu cei 9 judecători inamovibili, este o situaţie, Înalta Curte de Justiţie s-a dezvoltat într-o ţară protestantă, cu experienţă juridică, cu totul altceva decît la noi...
Așa încît aș sugera dacă nu cumva ar putea să fie admisă soluţia revenirii la tradiţia parlamentară românească și să dăm Înaltei Curţi de Justiţie, de Casaţie și Justiţie, atribuţiile noii instituţii, ale Curţii Constituţionale.”
(dl. Dan Lazarescu pag.118)
=-=-=
Vom analiza astăzi un singur drept înscris în Constituție (grație sacrificiilor eroilor din 1989)
art.37 „DREPTUL DE A FI ALES” :
(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.
=-=
Acest articol scris în Constituția din 1991 a rămas neschimbat pânâ astăzi nefiind atins de modificarea adusa Legii Fundamentale in 2003.
După cum se poate observa, la finalul articolului, nu există sintagma "conform legii" deci legea nu va putea altera condițiile elective de la data intrării în vigoare a Constituției din 1991.
Cu toate astea, folosindu-se de sintagma „în condițiile legii” strecurată in alineatul 3 al art.16 „EGALITATEA ÎN DREPTURI” (sic!) din Constituție dictatura partidelor mari s-a impus an de an, lege dupa lege distrugând puținele drepturi democratice obținute cu sânge în urma Revolutiei din 1989...
&... alegerile legislative din 20 Mai 1990, desfășurate sub incidența Decretului – Lege 92/1990 (http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=7528 ) pentru a înființa un partid politic trebuind a fi îndeplinite condițiile date de Decretul = Lege 8/1989 (http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=11004 ). Astfel în 1990 pentru a participa la alegerile parlamentare a fost nevoie de 251 de membri înscriși in partid, fara nici o suplimentară semnătură de susținere.
&... alegerile legislative din 27 Septembrie 1992, desfășurate sub incidența Legii 68/1992 (http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=12169 ) condițiile pentru înființarea unui partid au rămas aceleași ca în 1990 in schimb timid partidele mari au reușit o prima victorie instituind pragul electoral de 3% introducând astfel principiul "THE WINNER TAKE IT ALL".
&... alegerile legislative din 3 Noiembrie 1996 , desfășurate sub incidența Legii 68/1992 (http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=12169 ) în schimb clubul winner-ilor a devenit exclusivist prin adoptarea nou nouței legi a partidelor politice Legea 27/1996 (http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=16867 ) potrivit căreia pentru ca un partid să poată ființa fiind nevoie de cel puţin 10.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 15 dintre judeţele ţării, dar nu mai puţin de 300 în fiecare judeţ.
&... alegerile legislative din 26 Noiembrie 2000 , desfășurate sub incidența Legii 68/1992 modificată prin Legea 115/1996 și Ordonanțele de Urgență 63/2000, 129/2000, 154/2000 prin care pragul electoral a fost ridicat la 5% (pentru ca winner-ul să ia și mai mult) și s-au dat locuri suplimentare (făr de vot) minorităților, legea partidelor politice, valabile la acea data, ramanand aceeasi ca si la precedentele alegeri.
&... alegerile legislative din 28 Noiembrie 2004 , desfășurate sub incidența Legii 373/2004 (http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=58521 ) prin care candidații independenți practic au fost eliminați din jocul electoral având nevoie de liste de susținători in numar minim de 5% din numărul total al alegatorilor înscriși în listele electorale permanente de circumscripție, pentru partide fiind valabila noua Lege a partidelor nr. 14/2003 (http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=39753 ) potrivit căreia lista membrilor fondatori necesari ființării partidului majorându-se la minim 25000 de membri (cine a fost atunci Președinte al Camerei Deputaților? vă spunem noi domnul Valer Dorneanu).
&... alegerile legislative din 30 Noiembrie 2008 , desfășurate sub incidența Legii 35/2008 (http://www.becparlamentare2008.ro/legislat/monitorul%20oficial%20nr.%20196-2008.pdf ) au fost uninominale prin ea s-a cerut ca fiecare candidat sa constituie in contul Autorității Electorale Permanente un depozit de bani echivalent a minim 5 salarii minime, lista de susținători a unui candidat independent trebuind sa aiba minim 4% din numarul total al alegatorilor inscrisi in liswtele permanente ale colegiului dar nu mai putin de 2000 de semnături pentru Camera Deputaților, 4000 pentru Senat. Legea partidelor a rămas neschimbată.
&... alegerile legislative din 9 Decembrie 2012 , desfășurate sub incidența Legii 35/2008 modificată, adăugită zăpăcită si încurcată printr-o mulțime de ordonanțe si hotarâri de guvern (http://www.becparlamentare2012.ro/legislatie.html ) . Legea partidelor a rămas neschimbată.
&... alegerile legislative din 16 Noiembrie 2016 , desfașurate sub incidența Legii 208/2015 (http://www.roaep.ro/legislatie/wp-content/uploads/2015/12/Lege-nr.-208-2015-actulizare-22-11-2015.pdf ) prag electoral 5% liste de susținători de 1% din numarul total de alegători pentru partide la nivel național. Legea partidelor schimbată astfel incât un partid poate fi înființat cu minim 3 membri însă este desființat dacă nu participă la două alegeri consecutive (http://www.roaep.ro/legislatie/wp-content/uploads/2015/05/LEGE-Nr-14.pdf ).
=-=-=-=-=
A MAI RAMAS CEVA DIN "CONSTITUTIE" ?
A MAI RAMAS CEVA NEALTERAT DIN "IDEALURILE REVOLUTIEI DIN DECEMBRIE 1989" ???
nu se înțelege nimic. Puteți clarifica pe scurt?